Cluj-Napoca ramane pe harta Romaniei, ca si pe cea a Europei, un oras al unei ambiante unice, extraordinare. Un popas turistic prin oras ofera vizitatorului satisfactia descoperirii unor monumente de arta si istorice de o valoare exceptionala. Va prezentam in continuare cele mai importante dintre ele:

Statuia Lupa Capitolina. Copie a cunoscutei statui din Roma, simbol al latinitatii romanilor, a fost daruita orasului Cluj in anul 1921 de o delegatie de profesori si studenti italieni.

Biserica Manastur–Calvaria. Aflat in cartierul Manastur, edificiul pare a fi fost la origine o abatie benedictina, biserica-sala cu cor gotic si cu doua turnuri pe fatada de vest, conform unei inscriptii ce situeaza terminarea sa in 1508. Cladirea, preluata ulterior de calugarii iezuiti, era inconjurata cu fortificatii de piatra, ridicate si consolidate progresiv in epoca dintre 1296 si 1466. Azi se mai pot vedea fragmentele unui bastion in coltul de sud-est, sustinut de puternice contraforturi. Constructia abatiei a fost demolata in 1818 si refacuta in stil neogotic. In jurul ei, se zaresc urmele unei fortificatii de pamant despre care istoricii cred ca ar putea fi resedinta acelui "castrum Clus", din secolul al XII-lea, pomenit indirect in documentele din 1173. In interiorul incintei, se aflau cladirile complexului benedictin din care se mai pastreaza doar capela zisa a Calvariei, azi biserica ortodoxa (Calea Manastur, nr. 12).

Biserica Sf. Mihail. Unul din cele mai importante monumente ale arhitecturii gotice din Romania, construit intre 1350 si 1480, in stil gotic matur si tarziu. Amplasamentul era in afara incintei fortificate a cetatii, dar, prin extinderea orasului cu cea de a doua incinta de ziduri (1405), biserica va ajunge in centrul localitatii. Constructia reprezinta prima realizare integrala a unei bisericii-hala in Transilvania. Singurul monument al Clujului medieval in care se mai zaresc o parte a picturilor murale din secolul al XV-lea (in capela Schleynig). Turnul clopotnitei, inalt de 80 de metri, in stil neogotic, a fost ridicat pe latura nordica a edificiului intre 1834 si 1863 (Piata Unirii).

Grupul statuar Matia (Matei) Corvin. Opera a sculptorului Janos Fadrusz, amplasata in 1902 in fata Bisericii Sfantul Mihail.

Casa Matia (Matei) Corvin, azi unul din sediile Universitatii de Arta si Design “Ion Andreescu”. Potrivit traditiei, este casa in care s-a nascut la 23 februarie 1443 Matia (Matei) Corvin, viitorul rege al Ungariei, fiul lui Iancu de Hunedoara. Singura cladire civila a perioadei gotice care se mai pastreaza in Cluj. Istoricii apreciaza ca edificiul este anterior anului 1440 si a suferit importante transformari in veacurile urmatoare. Cladirea marcheaza tranzitia de la stilul gotic spre cel al Renasterii (Str. Matei Corvin nr. 6).

Palatul Banffy, azi Muzeul de Arta. Cel mai de seama monument laic al Clujului baroc, construit intre 1774 si 1785 de arhitectul german Johann Eberhardt Blaumann pentru Guvernatorul Transilvaniei, Gyorgy Banffy. Cladirea are forma dreptunghiulara, cu dimensiunile 66 m X 48,20 m si circumscrie o curte interioara patrata, cu latura de 26,40 m. Deasupra balconului se afla blazonul familiei Banffy, un grifon incoronat care tine o sabie, flancat de alti doi grifoni (Piata Unirii nr. 30).

Biserica Minoritilor, azi Catedrala greco-catolica „Schimbarea la fata” si Manastirea Minoritilor. A fost construita in stil baroc (simplificat), intre anii 1775 si 1779 de Ordinul Fratilor Minoriti, calugari franciscani. La origine a fost biserica romano-catolica, din anul 1930 devine greco-catolica, din 1948 – ortodoxa; in 1998 a fost preluata din nou de biserica greco-catolica (Bd. Eroilor nr. 10).

Statuia ecvestra „Sfantul Gheorghe omorand balaurul”, replica a statuii din Piata Hradului din Praga, realizata in bronz, in 1373, de fratii Martin si Gheorghe din Cluj, la comanda regelui Carol al IV-lea de Luxemburg. Se afla in fata bisericii reformate Matia.

Biserica reformata Matia. In coltul de sud-est al celei de a doua incinte a cetatii se construieste in secolul al XV-lea (1487-1516) o biserica franciscana in stil gotic, ulterior reformata (1644). Constructia este o biserica-sala compusa dintr-o singura nava, foarte larga, fara a avea turnuri. Conceptia estetica si compozitia maselor evoca fatada bisericii superioare a Sf. Francisc din Assisi. Cel mai valoros obiect de arta din biserica este amvonul, capodopera a sculpturii transilvanene din secolul al XVII-lea, creat in stilul Renasterii tarzii. Biserica adaposteste cea mai mare colectie de blazoane funerare din tara (Str. Mihail Kogalniceanu).

Biserica Piaristilor, azi Biserica Romano-Catolica „Sfanta Treime”. Initial a fost biserica iezuita; din 1776, la trei ani de la desfiintarea ordinului iezuit, intra in posesia ordinului calugaresc al Piaristilor. Este cunoscuta si sub numele de biserica “Fecioarei care lacrimeaza“, de la icoana pe lemn a Fecioarei cu Iisus aflata deasupra altarului care, despre care se spune ca in februarie 1699 a lacrimat timp de doua saptamani. Prima biserica construita in stil baroc, dupa anexarea austriaca a Transilvaniei (1718–1724). De asemenea, este prima cladire de cult a populatiei maghiare si germane inaltata dupa triumful contrareformei in Transilvania (Str. Universitatii nr. 5).

Casa Aurarului. Cea mai bine pastrata casa oraseneasca in stilul Renasterii tarzii. A fost locuinta si atelierul aurarului Ujhelyi Gabor. Pe ancadramentele ferestrelor au fost sculptate potire, anul 1724 si initialele U. G. si Sz. A., dupa numele mesterului amintit si al sotiei sale, Szolosi Anna (Str. I. C. Bratianu nr. 27).  

Bastionul Croitorilor. Cel mai impunator fragment din vechiul sistem de fortificatii al Clujului, construit dupa ce imparatul Sigismund de Luxemburg a ingaduit ridicarea sa, in anul 1405. Numele este legat de faptul ca intretinerea pe timp de pace si apararea pe timp de razboi a revenit celei mai importante bresle din oras, cea a croitorilor. A indeplinit si functia de magazie a prafului de pusca. Reconstruit in forma actuala intre 1627-1629, dupa ce a fost distrus de o explozie care l-a avariat, odata cu zidurile de aparare si cu biserica reformata din apropiere (Str. Baba Novac, colt cu Piata Stefan cel Mare).  

Teatrul National. Construit intre 1904-1906 de arhitectii austrieci Helmer si Fellner, intr-un stil secesionist usor barocizat. Sala, bogat ornamentata in stilul baroc al teatrului european din secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 928 de locuri (Piata Avram Iancu).  

Catedrala Ortodoxa, construita intre 1923 si 1933 in stil neobizantin cu elemente romanesti, de catre arhitectii Constantin Pomponiu si Georges Cristinel. A fost sfintita la 5 noiembrie 1933, in prezenta Regelui Carol al II-lea si a Patriarhului Miron Cristea. Este prima constructie monumentala in stil romanesc dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Candelabrul mare din naos a fost daruit de Regele Carol al II-lea. In anul 2001, prin stradania Inalt Prea Sfintiei Sale Bartolomeu, s-a decis impodobirea catedralei cu o monumentala iconografie in tehnica mozaicului, adusa din Italia, de la Murano. Incepand cu data de 25 martie 2006, Catedrala a devenit mitropolitana, ca urmare a infiintarii Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului cu sediul la Cluj-Napoca (Piata Avram Iancu).  

Obeliscul „Sfanta Maria Protectoare”, realizat in stil baroc, in 1744, de catre artistul Anton Schuchbauer si amplasat la inceput in centrul orasului, in fata Bisericii Piaristilor, in amintirea marii epidemii de ciuma. Ulterior, a fost mutat pe actualul amplasament, in fata Bisericii romano-catolice Sf. Petru (B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 134).  

Prefectura si Consiliul Judetean Cluj. Cladirea a fost construita in 1910 in stil Secession, dupa planurile arhitectului Josef Huber, ca sediu al Camerei de Comert si Industrie a Judetului Cluj. Dupa cel de al doilea razboi mondial, a fost sediul unor institutii ale administratiei publice locale (B-dul. 21 Decembrie 1989).  

Casa Hintz (Muzeul Farmaciei). Cladire din secolul al XV-lea, unde a functionat prima farmacie laica din oras inca din anul 1700. La jumatatea secolului al XIX-lea a fost vanduta familiei Hintz. Fatada actuala, in stil clasicist, dateaza din 1820. In prezent, gazduieste un muzeu unic in Romania – Muzeul Farmaciei – sectie a Muzeului de Istorie a Transilvaniei (Piata Unirii nr. 28).  

Obeliscul Carolina. Cel mai vechi monument laic al Clujului, construit in 1831, in onoarea Imparatului Francisc I si al Imparatesei Carolina care vizitasera Clujul in vara anului 1817. Obeliscul, inalt de 10 metri, are ca ornament patru vulturi sculptati in piatra care tin cate o cununa de lauri din fier forjat. Amplasat la inceput in actuala Piata a Unirii, Obeliscul a fost reaplasat in 1898 in Piata Muzeului (Piata Muzeului).  

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul. Lucrare monumentala, realizata in maniera ronde-bosse de sculptorul Marius Butunoiu in anul 1976. Statuia ecvestra este amplasata pe o platforma cu trei rampe, decorate cu basoreliefuri, reprezentand luptele cu otomanii si Unirea Moldovei si a Transilvaniei cu Tara Romaneasca (Piata Mihai Viteazul).  

Citadela de pe dealul Cetatuia incepe sa fie construita in timpul comandantului militar austriac al Transilvaniei, contele Steinville, in 1714, de catre arhitectul militar Giovanni Visconti. Este terminata in 1735 ca cetate de pamant cu bastioane si porti de piatra. Planul alcatuieste un poligon neregulat cu cinci laturi, avand in colturi bastioane proeminente. Este cel mai vechi exemplu de arhitectura laica baroca si prima fortificatie in stil Vauban realizata in Transilvania. In 1960, o parte din ziduri au fost demolate pentru a se construi hotelul Transilvania, actualmente Belvedere.