Clujul este si un centru spiritual al vietii religioase din Transilvania. Intre razboaie, ca si in prezent, aici isi au resedinta episcopala patru culte: ortodox, greco-catolic, reformat si unitarian. Episcopia (astazi Arhiepiscopia) Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului, infiintata in 1919, il are in fruntea sa pe episcopul Nicolae Ivan, cel care va incepe si va desavarsi constructia marii catedrale ortodoxe, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1923-1933). Din 1993 este arhiepiscop IPS Bartolomeu Anania, proeminenta personalitate a Bisericii Ortodoxe si a culturii romane.

Episcopia Greco-Catolica a Gherlei si a Clujului isi muta resedinta din 1930 de la Gherla la Cluj, avandu-l ca episcop pe Iuliu Hossu, personalitatea cea mai prestigioasa a acestei biserici. Cultul greco-catolic a fost interzis sub regimul comunist, Episcopia reinfiintandu-se in 1989. Episcopia Reformata, Episcopia Unitariana, Biserica Romano-catolica si Biserica Evanghelica Luterana sunt culte ale comunitatii maghiare. In cadrul acestor episcopii functioneaza institute sau seminarii teologice, cu subventii de la Stat, publicatii proprii si chiar studiouri de radio (Radio Renasterea al Arhiepiscopiei ortodoxe). Mai exista si alte culte, cu formele de organizare specifice: mozaic (in perioada interbelica era unul de rit occidental si unul de rit ortodox), penticostal, baptist, musulman. Conform statisticii din 2002, structura populatiei Clujului dupa apartenenta religioasa era urmatoarea: 220.011 - ortodocsi, 17.540 - romano-catolici, 18.484 - greco-catolici, 38.779 - reformati, 621 - evanghelici de cult augustan si sinodo presbiterieni, 3.369 - unitarieni, 23 - armeni, 123 - crestini de rit vechi, 3786 - baptisti, 8270 - penticostali, 981 - adventisti, 471 - crestini dupa evanghelie, 127 - evanghelici, 396 - musulmani, 227 - mozaici, 2982 - alta religie, 655 - fara, 549 - atei, 559 - nedeclarati.

Dr. Gheorghe I. Bodea

NAPOCA, CLUS, KLAUSENBURG, CLAUDIOPOLIS, KOLOZSVÁR, CLUJ.

FRAGMENTARIUM ISTORIC (I)