Sub acest generic este cunoscut un fenomen complex si dinamic, care cuprinde atat activitatile din mediile medicale academice, cat si pe cele din institutele si laboratoarele de cercetare si din spitalele care nu fac parte din sistemul clinicilor universitare, dar deservite adeseori si de catre personalul didactic al acestora. In peste un secol de existenta, Scoala a cunoscut o crestere si o diversificare constante, a produs si a impus celebritati in cele mai diverse specialitati.

Notorietatea ei consta, pe de o parte, in contributiile stiintifice ale unor personalitati din invatamantul universitar, iar, pe de alta, in performantele practice ale actului medical. Marii profesori au fost de regula si mari clinicieni si, pe deasupra, oameni cu o cultura vasta, unii chiar consacrati artei si literaturii; este, intre altele, cazul lui Victor Papilian, veritabila figura renascentista a Clujului interbelic, autorul primului tratat de anatomie umana, o vreme director al Teatrului National, remarcabil prozator etc. Ar fi de precizat ca, desi Clujul s-a afirmat in diferite domenii, tehnice si culturale, scoala medicala i-a adus cea mai mare faima. Inceputurile sale trebuie cautate in secolul al XVIII-lea, cand se intemeiaza Liceul medico–chirurgical (1775), devenit din 1784 Liceu regesc academic, iar din 1816, Institutul medico–chirurgical. Din 1791 a fost profesor aici medicul roman Ioan Piuariu-Molnar, specializat in chirurgia oftalmologica. In 1872 ia fiinta Facultatea de Medicina, in cadrul Universitatii „Francisc Iosif”. In intervalul 1897-1901 se construiesc celebrele clinici existente si in prezent. Iata cativa dintre profesorii cunoscuti ai vremii: Zsigmond Purjesz, Miklòs Jancsò (medicina interna); Karoly Lechner (neuropsihiatrie); Jozsef Brandt, Lajos Makara (chirurgie), Iános Maizner (ginecologie); Geber Ede, Tamás Marschalko (dermatologie), Árpád Gyergyei (ORL) s. a. La infiintarea Universitatii romanesti, respectiv a Facultatii de Medicina, profesorii maghiari refuza sa depuna juramantul de credinta, astfel ca toate clinicile si institutele sunt preluate de medicii romani, unii localnici, altii veniti din Bucuresti, Iasi sau chiar din Franta. Trebuie remarcat faptul ca intemeietorii Scolii medicale clujene facusera studii serioase in strainatate si ca, in mai putin de un deceniu, ei elaboreaza si editeaza cursuri temeinice, lucrari stiintifice de pionierat; infiinteaza reviste de specialitate si se implica eficient in viata sociala si culturala a comunitatii. Iuliu Hatieganu, indiscutabil personalitatea cea mai proeminenta a acestui mediu universitar, are, intre altele, initiativa infiintarii unui parc sportiv al tineretului, parc care astazi ii poarta numele. O proba a reputatiei de care se bucura scoala clujeana o constituie si numarul in crestere continua de studenti inscrisi. Astfel, daca in deceniul trei frecventeaza facultatea anual (la Medicina si Farmacie) in jur de 500 de studenti, in perioada 1934-1939 numarul lor ajunge si pana la o mie pe an. In timpul razboiului, Facultatea de Medicina este transferata la Sibiu, in Cluj functionand una maghiara. Revenirea din 1945 va insemna un alt inceput, mai ales din 1948 cand, desprinsa de Universitate, Facultatea de Medicina va deveni Institutul de Medicina si Farmacie, cuprinzand cinci facultati: Medicina Generala, Igiena, Stomatologie, Pediatrie si Farmacie. Primul rector al Institutului a fost prof. Mihail Kernbach, iar decani: Aurel Moga, Salvator Cupcea, Vasile Vasilescu, Axente Iancu si Erwin Popper. Au fost infiintate clinici si sectii noi, a crescut numarul studentilor, precum si al cadrelor medicale. Se afirma de acum reprezentantii unei alte generatii care, cu toate vicisitudinile epocii, va conserva in buna parte prestigiul vechii scoli. Noua personalitate polarizanta a vietii medicale universitare va fi profesorul Octavian Fodor, printre cei foarte putini care isi fundamentau inca autoritatea nu doar in profesionalism, ci si in morala datoriei. Desigur, intr-o jumatate de secol s-au format si au profesat aici sute de specialisti, valoarea multora fiind recunoscuta si la nivel international.

Dr. Gheorghe I. Bodea

NAPOCA, CLUS, KLAUSENBURG, CLAUDIOPOLIS, KOLOZSVÁR, CLUJ.

FRAGMENTARIUM ISTORIC (I)