Datoram istoricului Stefan Metes, reputat specialist din scoala de vaza a istoricilor ardeleni, date interesante si pretioase, publicate in lucrarea: „Domni si boieri din tarile romane in orasul Cluj si Romanii din Cluj”, publicata in 1935, din care spicuim cateva, legate de problematica noastra:

In Evul Mediu, cetatea Clujului, avand locuitorii majoritari nemti si maghiari, nu permitea romanilor sa se stabileasca intramuros; cu toate acestea, ei erau zi de zi intre zidurile cetatii, participand la viata ei direct si propriu prin munca depusa la ridicarea zidurilor de aparare, a palatelor, a bisericilor si impunatoarelor catedrale, a caselor, a strazilor si ulitelor, a pravaliilor; aprovizionarea pietelor zilnice, a iarmaroacelor, a targurilor de tara, fiind in acelasi timp producatori, consumatori, platitori de vami si impozite.

Clujul n-a fost numai un centru de comert si industrie, ci si un oras unde voievozii si principii Ardealului, regele Ungariei, dar si domnitorii si demnitarii moldoveni si munteni stateau bucuros timp mai indelungat, urzind planuri, ducand tratative, efectuand primiri.

Printre cei multi poate fi amintit Matei Corvin, care obisnuia sa traga in cladirea aflata pe locul celei de azi din Piata Unirii nr. 11, „Casa cu salpi” (Lábasház), numita Kakas, mai tarziu Josika.

Pe locul ei se situa o alta cladire (in sec. XV-XVI) numita Casa Kakas, care era locul de incartiruire a voievozilor si principilor transilvaneni cand veneau la Cluj. In 1594, de la geamurile acestui imobil a privit Sigismund Báthory executarea nobililor aderenti ai partidei turcesti. Mai tarziu, casa a devenit sediul Curtii de Apel.

Orasul era foarte des cercetat de solii celor doua tari romane, care erau primiti dupa rangul ce-l avea fiecare sau dupa relatiile de prietenie ale tarii sale cu domnul ardelean. Dintre cei multi, in afara de Mihai Viteazul care a stapanit Clujul, amintim pe Alexandru Lapusneanu, Patrascu cel Bun, Stefan Razvan, judele Stancel, Banul Mihalcea, vistiernicul Barcan, fratii Buzesti.

Mihai Viteazul, domnitor neiubit de clujeni

In toata ocuparea Ardealului de catre Mihai Viteazul, acesta intra in contact direct cu conducerea cetatii, careia, la 4 noiembrie 1598 le cere un imprumut de 6.000 de florini. Mihai Voda vroia sa convoace la Cluj Dieta Ardealului, dar o va tine la Alba Iulia, la 20 noiembrie 1599, unde, la cerere, el reinnoieste vechile privilegii ale Clujului, iar la 14 ianuarie 1600 confirma stapanirea orasului Cluj peste satele din comitatul Solnocul din launtru: Escu, Urca, Ciaca, Hasmas, Husmezau, Valea Hranii.

De voie de nevoie, cetatea Clujului imprumutase cu bani in mai multe randuri pe Mihai Viteazul, cu o suma totala de 11.254 de florini, primind in schimb exploatarea ocnelor de sare din Cojocna pana la returnarea datoriei.

Cetatenii si conducerea cetatii Clujului n-au fost niciodata supusi credinciosi ai lui Mihai Viteazul si ai imparatului Austriei, ei uneltind, in taina sau pe fata atunci cand puteau, in contra stapanului valah.

Martiriul lui Baba Novac

Dupa infrangerea lui Mihai Viteazul de la Miraslau, Clujul se razbuna cumplit pe oamenii lui acestuia. Capitanul Baba Novac si preotul „Saski” sunt prinsi si adusi spre judecata in cetatea Clujului, urmati apoi de Ioan Szelestey, armasul Sava, iar un grec „care a fost inima si sufletul lui Mihai Voda” a fost prins la Bistrita si adus in 21 iulie 1601, la Cluj.

Din socotelile orasului se pot reconstrui pana si in cele mai mici amanunte pregatirile si cheltuielile avute pentru arderea de vii, in piata Clujului, la 5 februarie 1601, ora 10 a.m. a lui Baba Novac si Saski, in prezenta bucuroasa a autoritatilor, nobililor si a lui Basta, punandu-i apoi in tepe pe drumul Feleacului, in fata bastionului croitorilor.

Astfel, la 3 februarie 1601, in socotelile orasului se noteaza: „Au fost adusi Baba Novac impreuna cu un preot. Drabantii au fost 10. Le-am dat din o.p. [camara de alimente a orasului]: 10f[onti] carne pentru friptura d. 20: 4 paini d. 16; 5 e. vin d. 20”.

In 4 februarie: „Drabantilor cari au fost la Baba Novac: 4 paini d. 16; 1 1/2 e. otet d. 20; mere, pere d. 6; branza d. 4; coloniale, cas, peste crud, slanina din ale o[rasului] d. 28; 1/4 carne de berbece d. 25; carne de caprioara d. 25 [...]. Am cumparat doua stanjeni de lemne, pentru a se intrebuinta la frigerea lui Baba Novac si a preotului. Lui Baba Novac si tovarasilor sai: 4 paini d 16; 4 f. carne de vita d. 8; lamaie d. 8; sfecle d. 6; 1/2 e. miere d. 12; ceapa, usturoi d. 6; 1/2 f. orez d.8; lumanari d. 15; faina din a o[rasului] [...] tiganilor, pentru ca au pregatit rugul pentru Baba Novac: lumanari d. 12; paine d. 12; carne d. 10; vin e. d. 12. Cand au fript pe Baba Novac, am cumparat un lant de fier cu care l-au legat d. 60”.

In ziua de 5 februarie: „Ioan Besztercei duce inapoi la Turda pe drabantii cari au adus pe Baba Novac fl. 1 d. 50”.

In data de 6 februarie, „am dat tiganilor pentru ca au schinguit, au torturat, au fript si au tras in teapa pe Baba Novac si pe preotul fl. 7 d. 50 [...] Am platit pentru Baba Novac si preotul, celor 2 calai fl. 3. Am platit lui Luca Ácsi pentru ca a cioplit teapa pentru Baba Novac fl. 2”.

In ziua de 25 februarie 1601, socotitorul mai noteaza: „Am cumparat 2 grinzi de la Gheorghe Ekés pe cari au fost fripti Baba Novac si preotul fl. 1 d. 20”.

Ultima cina a lui Mihai Viteazul la Cluj

Ca urmare a luptei de la Guruslau (3 august 1601), Mihai Voda se intoarce victorios la Cluj, cu armata sa si cu Basta. Aici sta cateva zile (11-16 august), ospatati bine de consiliul orasului ingrozit, care trebuia sa plateasca si vreo 100.000 de florini. In memoria bravului si credinciosului ostas Baba Novac, ars de viu, Mihai Voda pune un steag mare pe locul unde a fost tras in teapa. Sate din jur si oamenii din Cluj au cazut jertfa razbunarii lui Mihai Viteazul.

Perfidul general Basta, aici, la Cluj, in cele cateva zile petrecute de Mihai Voda a pregatit asasinarea miseleasca a Voevodului roman, pe care a savarsit-o peste doar 3 zile (19 august 1601), pe campia de la Turda. Oficialitatile si nobilimea Clujului isi manifestau pe fata ura fata de Mihai-Voda si simpatia fata de Basta.

Deocamdata, in seara zilei de 11 august 1601, primaria Clujului a organizat pentru invingatorii de la Guruslau, Mihai Viteazul, Basta si Székely Mihai si insotitorii lor, o petrecere fastuoasa. Era ultima cina a lui Mihai Viteazul la Cluj. Cina fatarniciei, a perfidiei, a vicleniei careia acesta avea sa-i cada victima peste doar cateva zile.

Dr. Gheorghe I. Bodea

NAPOCA, CLUS, KLAUSENBURG, CLAUDIOPOLIS, KOLOZSVÁR, CLUJ.

FRAGMENTARIUM ISTORIC (I)