Acum se stabileste aici o monetarie, precum si o camara princiara, unde se schimbau metale pretioase. Balanta comerciala era mereu activa.

In bresle se accentueaza diferentierea sociala. In randul patriciatului intra si negustorii bogati, preotii catolici si reformati, medicii. Plebea Clujului era alcatuita din jeleri, mici meseriasi, lucratori agricoli, angajati in gospodariile celor avuti, slugi, paznici ai portilor, dorobanti romani sau unguri, cersetori, prostituate, tiganii care indeplineau functia de gade sau care asigurau curatenia orasului. Era o lume pestrita, pitoreasca prin diversitatea ei. Clujul a fost unul din primele orase transilvane in care au fost organizate rasunatoare procese pentru vrajitorie. Acuzatii erau oameni din plebe, femei sarace, batrane slujnice.

Cea mai mare parte a jelerilor unguri sau romani traiau in suburbii, dar unii locuiau si intramuros, fiind carutasi, servitori, blanari, zugravi, sapunari, legatori de carti, traistari, funari etc. Intr-un raport din 1565 intocmit de Giovanandrea Gromo, comandantul garzii italiene a principelui Ioan Sigismund expediat lui Cosimo Medici, ducele Toscanei, Clujul este descris ca fiind „un oras comercial mare si bogat, bine cladit, cu puternice si stravechi ziduri si numeroase turnuri. In afara centurii murale a acestui oras se gasesc trei suburbii: una la sud, cu o intindere de peste o mila, a doua spre nord-vest, intinsa pe doua mile bune, a treia la rasarit, destul de intinsa, dar mai mica decat cele doua. Aceste trei suburbii au in cea mai mare parte case de lemn si una e locuita de sasi, a doua de unguri si a treia de romani. Intregul oras este cladit din piatra, cu cele mai frumoase case si strazi”. Tot Gromo subliniaza importanta Clujului: „stiu bine ca acesta este totodata cheia intregii tari”.

Dr. Gheorghe I. Bodea

NAPOCA, CLUS, KLAUSENBURG, CLAUDIOPOLIS, KOLOZSVÁR, CLUJ.

FRAGMENTARIUM ISTORIC (I)