La mijlocul secolului al XVI-lea, in timpul cand treburile cetatii erau conduse de eruditul sas Heltai Gaspa r(nascut langa Sibiu si cetatean al Clujului intre 1545-1575), au luat fiinta la Cluj: prima tipografie, baia publica, moara-fabrica de hartie si prima fabrica de bere. Heltai (cu studii la Wittenberg) a fost preot, traducator, tipograf, editor, scriitor, intreprinzator.

In anul 1556, regina Isabella si principele Ioan Sigismund viziteaza Clujul; orasul era in plin proces de reforma religioasa, masa populatiei adoptand la inceput luteranismul, apoi calvinismul. Dar corifeii reformei, Ferenc Dávid si sasul Heltai Gáspár, adopta in curand o forma si mai radicala a reformei: unitarianismul. In anul 1568 unitarianismul este insusit si de principele Ioan Sigismund, iar in 1571 el este recunoscut oficial, alaturi de celelalte confesiuni crestine acceptate.

Toti acesti factori politico-religiosi duc la intarirea sprijinului acordat orasului Cluj. Regina Isabella si, mai tarziu, insusi sultanul au emis mai multe privilegii prin care a favorizat in deosebita masura comerciantii clujeni, iar politica de sprijin economic a Clujului este continuata si de dinastia Báthory. Drept urmare, numarul locuitorilor creste semnificativ, fiind apreciat dupa anul 1590 la circa 8000-8500 persoane.

In schimbul privilegiilor oferite clujenilor, principii apelau adesea la resursele financiare ale orasului, cerand sprijin banesc sau imprumuturi mari. Astfel a procedat Sigismund Báthory, care, pentru creditele acordate, a zalogit Clujului, pentru suma de 40.235 florini, ocnele de la Sic si Cojocna si a hotarat in 1598 ca sa se instituie un punct de vama tricesimal, ale carui venituri reveneau in proportie de doua treimi orasului, incepand cu anul 1599. Pe langa aceasta, jumatate din incasarile dijmelor domeniului Gilau erau acordate orasului.

Din punct de vedere religios si cultural, daca la mijlocul secolului al XVI-lea Clujul a devenit un centru al reformei religioase, la sfarsitul secolului dinastia Báthory se straduieste sa-l transforme intr-un centru al contrareformei. In 1581 Stefan Báthory, principele Transilvaniei si rege al Poloniei, incredinteaza iezuitilor infiintarea la Cluj a unei universitati transilvane, cu facultatile de teologie, filosofie si drept, dispunand ca cei ce vor termina studiile la Cluj sa aiba aceleasi drepturi ca cei care si-au castigat diplomele la universitatile din apusul Europei.

„Unde-i cimitir, erau podgorii,

struguri framantau in cazi feciorii”.

(L. Blaga)

In ultimii ani ai secolului al XVI-lea se inregistreaza si elemente ale modernizarii orasului. Deoarece cimitirele si locurile de inmormantare intramuros erau supraaglomerate, iar asezarea sicrielor in cetate devenise un real pericol de epidemii de ciuma etc., consiliul orasenesc a hotarat in 1585 sa infiinteze un cimitir organizat al cetatii, aflat in afara zidurilor pe dealul numit Hase Garten (Gradina iepurilor), cunoscuta azi prin numele transformat de „Hajongard”.

Dintr-un document al epocii aflam ca inca in 1591 functiona in cetatea Clujului o farmacie a orasului, iar din 1601 exista deja la Cluj un han (hotel) orasenesc oficializat.

In 1556, revenirea reginei Isabella si a principelui Ioan Sigismund in fruntea Transilvaniei, cu sprijinul domnilor romani Patrascu cel Bun si Alexandru Lapusneanu, a adus clujenilor noi privilegii: dreptul de a percepe vama in oras (trigesima), precum si dreptul de a tine patru iarmaroace anual, pe langa targurile saptamanale. Aceasta permite accelerarea schimburilor comerciale.

FRAGMENTARIUM ISTORIC (I)

Dr. Gheorghe I. Bodea