La mijlocul secolului al XV-lea cetatea Clujului isi castigase o personalitate distincta, de talie europeana. Zidurile imprejmuitoare, turnurile de paza, portile, biserica Sf. Mihail isi definitivasera formele de baza. Bisericile si manastirile dominicanilor, franciscanilor, numeroase cladiri, case particulare aduceau in peisaj stilul gotic tarziu.

Negustorii, militarii, meseriasii, oamenii de cultura, arta, spirit colindau si intretineau stranse legaturi cu tarile din vestul Europei; multi invatau in universitatile vieneze, italiene. Spiritul european era la el acasa in cetatea Clujului care atragea zilnic boieri, trimisi ai domnitorilor din Tara Romaneasca sau Moldova, negustori porniti spre vestul Europei.

Ca o curiozitate a vremii respective amintim ca, in 1502, municipalitatea cetatii Clujului a angajat in slujba cetatii 4 familii (satre) de tigani care aveau misiunea de a se ocupa cu intretinerea ulitelor si curatenia cetatii.

Incepand cu mijlocul secolului al XVI-lea au loc puternice framantari politico-religioase care afecteaza si statutul politico-juridic al Clujului, fara a-i impiedica, deocamdata, dezvoltarea economica. In anul 1541 regatul Ungariei se destrama, fiind impartit intre Imperiul Otoman si Austria; exceptie facea partea de la est de orasul Kosice si raul Tisa, care se transforma in principat autonom, sub conducerea reginei Isabella si a principelui Ioan Sigismund, vaduva, respectiv fiul lui Ioan Zápolya, ultimul rege al Ungariei. Organizarea Transilvaniei ca principat autonom i-a asigurat conditii mai prielnice de dezvoltare, in comparatie cu pasalacul de la Buda sau Tarile Romane. In aceasta perioada Clujul cunoaste, probabil, cea mai puternica dezvoltare dintre orasele fostului regat maghiar. Ferit de razboaie, el devine in mare masura centrul economic al Transilvaniei, aplicand o inteleapta strategie de sprijinire politica a principilor, spre deosebire de alte centre urbane sasesti.

Dr. Gheorghe I. Bodea

NAPOCA, CLUS, KLAUSENBURG, CLAUDIOPOLIS, KOLOZSVÁR, CLUJ.

FRAGMENTARIUM ISTORIC (I)