Grupuri mai mari de colonisti (hospites) sasi ajung in cetatea Clujului in timpul regelui ungur István al V-lea (1270-1272), dupa ce populatia cetatii fusese decimata in urma navalirilor tatarilor din 1241.

Sprijinul energic pentru dezvoltarea economica a Clujului continua si in timpul domniei Regelui Sigismund de Luxemburg. In iunie si iulie 1404 clujenii dobandesc trei privilegii vamale si comerciale. Aceste privilegii s-au acordat atat negustorilor, cat si mestesugarilor, care pana atunci fusesera supusi unor taxe vamale suplimentare cand treceau prin diferite regiuni ale Ungariei, precum si comerciantilor care faceau negot cu Venetia, Viena, Boemia, Polonia si Moravia.

Dezvoltarea economica a orasului Cluj ia din nou amploare, ponderea mestesugarilor in structura populatiei devine tot mai insemnata. Recensamantul partial al populatiei orasului, organizat in 1453, care se refera numai la locuitorii maghiari, aminteste numele a 530 capi de familie, din care 160 poarta in onomastica lor denumirea mestesugului de care se ocupa, ceea ce inseamna o pondere de 30% a mestesugarilor in populatia orasului.

Printre privilegiile si libertatile acordate de Carol Robert de Anjou, actul crucial de la 1316 prevedea si dreptul orasului Cluj de a-si alege liber preotul si parohul. Simbolul acestei autonomii, urmarita si in sectorul ierarhiei bisericesti, se cerea insa materializat prin ridicarea bisericii parohiale. Lacasul, construit prin eforturile si daniile obstei orasenesti, trebuia sa infrunte simbolul feudal al catedralei episcopale din Alba Iulia si al bisericii abatiale din Cluj-Manastur.

La mijlocul secolului al XV-lea cetatea Clujului isi castigase o personalitate distincta, de talie europeana. Zidurile imprejmuitoare, turnurile de paza, portile, biserica Sf. Mihail isi definitivasera formele de baza. Bisericile si manastirile dominicanilor, franciscanilor, numeroase cladiri, case particulare aduceau in peisaj stilul gotic tarziu. Citeşte mai mult...

In 1790 Clujul devine capitala Ardealului, avand pe atunci o populatie de 10.660 locuitori. Modernizarea orasului devine incet, incet, o realitate. In 1791 s-a inceput pietruirea strazilor. In 1798 s-a hotarat sistematizarea orasului, prevazandu-se legiferarea ca orice constructie noua sa fie obligata sa aiba aprobarea consiliului orasenesc. Citeşte mai mult...

La sfarsitul secolului al XVII-lea (noteaza istoricul Báthory Lajos) principatul intra sub dominatie austriaca. In 1687 principele Mihail Apafi a fost nevoit sa semneze tratatul de la Blaj, prin care 12 orase si cetati transilvane erau nevoite sa primeasca pentru iernat garnizoane austriece si sa plateasca o importanta contributie baneasca.

In februarie-aprilie 1660, Constantin Basarab a trecut din nou prin Cluj, in fruntea oastei sale de stransura, in drum de cucerire a scaunului de la Targoviste, apoi de la Iasi, dar si cand voia sa vina in ajutorul lui Rákoczy II in lupta de la Floresti (Fenes), dupa ce-si odihni ostasii (in mai 1660) pe locul „Kömál” (Maloasa), la poalele dealului ce urca strada Racovita de azi.

La inceputul secolului al XVII-lea situatia orasului se mentine prospera, fapt dovedit si de contributia la vistieria principatului, care creste de la 500 florini in 1615, la 2400 florini in 1625-1629. Pe langa aceasta, trupele straine care intrau in oras impuneau cu forta mari contributii financiare, cum a facut generalul austriac Basta in 1601. In 1604 pretentia comisarilor imperiali austrieci asupra sumei de 70.000 florini a fost incasata tot de Gheorghe Basta.

Datoram istoricului Stefan Metes, reputat specialist din scoala de vaza a istoricilor ardeleni, date interesante si pretioase, publicate in lucrarea: „Domni si boieri din tarile romane in orasul Cluj si Romanii din Cluj”, publicata in 1935, din care spicuim cateva, legate de problematica noastra:

Acum se stabileste aici o monetarie, precum si o camara princiara, unde se schimbau metale pretioase. Balanta comerciala era mereu activa.

La mijlocul secolului al XVI-lea, in timpul cand treburile cetatii erau conduse de eruditul sas Heltai Gaspa r(nascut langa Sibiu si cetatean al Clujului intre 1545-1575), au luat fiinta la Cluj: prima tipografie, baia publica, moara-fabrica de hartie si prima fabrica de bere. Heltai (cu studii la Wittenberg) a fost preot, traducator, tipograf, editor, scriitor, intreprinzator.

Ample miscari revolutionare din anul 1848 cuprind si Clujul, capitala Guberniului. El ofera un tablou contradictoriu, acela de centru revolutionar, pe de o parte, si centru al reactiunii nobiliare pe de alta parte. Clujul este deci, teatrul unor framantari politice si armate, ocupat fiind cand de trupele imperiale austriece, cand de cele revolutionare.

Imediat dupa infrangerea Revolutiei de la 1848-1849 se instaureaza si in Cluj administratia absolutista austriaca, pana in anul 1860. Din anul 1861 se incearca reluarea vietii administrativ-politice de dinainte de Revolutie, pana la dualismul din 1867.

Desi in aceasta scurta prezentare nu se urmareste o istorie culturala a Clujului, trebuie totusi spus ca pana pe la inceputul secolului al XX-lea, aici, mai mult decat in alte orase importante ale Transilvaniei (Oradea, Sibiu, Brasov), s-a dezvoltat o cultura aproape in exclusivitate maghiara. Multiculturalismul, specific astazi municipiului, devine o realitate abia dupa Unirea din 1918, cand viata culturala romaneasca isi incepe aventura sa prodigioasa. Ceea ce se intampla in intervalul 1919-1940 are exuberanta si consistenta unui moment renascentist. Citeşte mai mult...

Sub acest generic este cunoscut un fenomen complex si dinamic, care cuprinde atat activitatile din mediile medicale academice, cat si pe cele din institutele si laboratoarele de cercetare si din spitalele care nu fac parte din sistemul clinicilor universitare, dar deservite adeseori si de catre personalul didactic al acestora. In peste un secol de existenta, Scoala a cunoscut o crestere si o diversificare constante, a produs si a impus celebritati in cele mai diverse specialitati.

Clujul este si un centru spiritual al vietii religioase din Transilvania. Intre razboaie, ca si in prezent, aici isi au resedinta episcopala patru culte: ortodox, greco-catolic, reformat si unitarian. Episcopia (astazi Arhiepiscopia) Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului, infiintata in 1919, il are in fruntea sa pe episcopul Nicolae Ivan, cel care va incepe si va desavarsi constructia marii catedrale ortodoxe, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1923-1933). Din 1993 este arhiepiscop IPS Bartolomeu Anania, proeminenta personalitate a Bisericii Ortodoxe si a culturii romane.

Peste asezarea romana Napoca se va ridica orasul medieval Cluj. Resedinta comitatului din secolul al XII-lea, castrul Clus are un amplasament incert. Primul nucleu al orasului medieval se dezvolta in jurul actualei Piete a Muzeului. Citeşte mai mult...

Artele plastice care au evoluat in secolul trecut pe teritoriul istoric numit Transilvania pastreaza, in general, aceleasi caracteristici stilistice si estetice care au definit, in epoca, intregul edificiu cultural-artistic national. Formei mentale si sensibilitatii psiho-estetice tipice pentru omul din interiorul arcului carpatic, artele plastice i-au conferit dimensiunea vizualului. Citeşte mai mult...

Cluj-Napoca ramane pe harta Romaniei, ca si pe cea a Europei, un oras al unei ambiante unice, extraordinare. Un popas turistic prin oras ofera vizitatorului satisfactia descoperirii unor monumente de arta si istorice de o valoare exceptionala. Va prezentam in continuare cele mai importante dintre ele: Citeşte mai mult...

… linia de cale ferata Cluj-Oradea a fost pusa in circulatie la 7 septembrie 1870? La acea data a fost inaugurata si gara Cluj prin sosirea primului tren de la Oradea.