Alimente second-hand pentru clujeni

Adi Dohotaru
29 Iulie 2008

"Cetăţeanul Clujean" lansează o campanie de presă împotriva a ceea ce noi denumim "alimente second-hand", adică practica unor supermarketuri de a aduce pe piaţa clujeană alimente în prag de expirare. Aşteptăm şi reacţia ta!

Vara este perioada cu cele mai multe alimente alterate din cauza căldurii şi condiţiilor improprii de depozitare. În judeţul Cluj, Oficiul de Protecţie a Consumatorilor a confiscat deja din unităţile de alimentaţie publică peste 362 de kilograme de produse. Au fost retrase de pe piaţă produse în valoare de 16.000 de lei. În general, au fost amendaţi comercianţii medii sau mici, deşi din discuţiile informale destulă lume se plânge de calitatea unor produse comercializate de noile hipermarketuri. Cu toate acestea, Lenuţa Şuteu, inspector-şef al Oficiului Judeţean de Protecţia Consumatorilor (OJPC) Cluj declară că în cursul acestei luni nu a fost înregistrată nici o sesizare. Inspectorul crede că mulţi nu depun plângere din comoditate, pentru că e vorba de produse relativ ieftine. „Unii se adresează direct vânzătorului, însă noi nu recomandăm acest lucru, fiindcă vânzătorul doar retrage produsul din raft şi nu ai garanţia că nu se va proceda la fel pe viitor. Cei care fac reclamaţii trebuie să o facă direct la OPC”, recomandă Lenuţa Şuteu.

„Brânză proaspătă” expirată
Lenuţa Şuteu afirmă că cele mai multe produse care încălcau standardele legale erau din mediul rural şi din magazinele mici de la oraşe. Totuşi, reporterii Cetăţeanului Clujean au găsit destule cazuri de alimente expirate şi deteriorate şi în hipermarketurile clujene Kaufland şi Cora, doar la o simplă plimbare de o jumătate de oră. Mai mult, pretenţia inspectorului-şef al OPC, Lenuţa Şuteu, cum că în Cluj nu s-a făcut în ultima lună nici o reclamaţie, e infirmată de sesizarea depusă pe mail la OPC de unul dintre reporterii ziarului, Mirela Ogruţan, deghizată în simplu cetăţean. Astfel, reporterul Cetăţeanului încerca să vadă care este promptitudinea cu care i se răspunde, fără a face presiuni ca jurnalist. Nu i s-a dat nici un răspuns la reclamaţia de mai jos, depusă la 4 iulie:
„Buna ziua. Aş vrea sa reclam faptul că magazinul Kaufland de pe strada Fabricii din cartierul Mărăşti comercializa în data de 3 iulie 2008, în jurul orei 20, brânză proaspată de vaci marca Frieslands, gama Milli, cu termenul de valabilitate expirat. Produsul se afla pe raftul de jos al raionului de brânzeturi şi era expirat încă din data de 26.06.2008! Menţionez că existau cel puţin 20 de bucăţi din acest produs.
Va mulţumesc!”

Consumatori, dar şi cetăţeni activi
La o singură vizită în hipermarketul Cora am găsit fructe expirate. Deşi producătorul anunţa ca termen de expirare pentru caise 2 săptămâni de la data de 23 iunie, prin urmare, data de expirare a produsului era 7 iulie. În schimb, eticheta de la Cora arăta ca dată de expirare ziua de 10 iulie. Concluzia? Fructele erau deja stricate.
De asemenea, la hipermarketul Profi în Grigorescu nu există etichete cu data expirării la raftul de fructe astfel încât clienţii să ştie cât de proaspete sunt produsele. „Aceste probleme par minore, dar nu e aşa. Dincolo, în Vest, consumatorul e foarte vigilent, ajutat şi de ONG-uri de protecţia consumatorului. Nu se pun pe raft produse expirate. De aceea, le recomand celor care cumpără să se uite preventiv întotdeauna pe etichetă”, încheie inspectorul-şef, Lenuţa Şuteu. Studii de sociologie şi sondaje arată că în ţări ca Marea Britanie majoritatea consumatorilor iau în calcul valori etice ca factor hotărâtor pentru cumpărarea unui produs, iar jumătate dintre cetăţeni au boicotat un produs sau un brand din motive de ordin etic în ultimele luni, în cazul în care au constatat că o companie urmăreşte profitul în orice condiţii.
Potrivit surselor „Cetăţeanului”, lanţurile de hypermarketuri duc faţă de ţara noastră o politică discriminatorie, în sensul că trimit în România marfă aflată pe punctul de expirare pentru a fi vândută în cadrul aşa numitelor „promoţii”. Adeseori, acest tip de marfă rămâne pe rafturile hypermarketurilor şi după expirare.

Lenuţa Şuteu, inspectorul şef al OPC Cluj, deplânge faptul că în Cluj nu există asociaţii de protecţia consumatorului ca în Vest, aşa numiţii „consumer activists”. Unul dintre momentele de început ale curentului „consumer activism” în Occident e în 1970, la Minneapolis. Liderii comunitari şi studenţii protestează împotriva unei francize a McDonald’s-ului, pentru că firma respectivă demolase o clădire de cărămidă roşie, aflată într-un cartier cu tradiţie, construit în aceeaşi manieră. Întreprinzătorii doreau construirea unui fast-food din materiale de plastic, în culori ţipătoare, iar protestatarii au clamat că transformă locul într-un parc. Se ajunge la un compromis, în sensul în care firma este nevoită să investească mai mult pentru a construi un local de fast-food, tot din cărămidă roşie, care să respecte peisajul urbanistic zonal. Protestul faţă de construirea localului s-a interpretat şi altfel: drept o critică, generalizată ulterior, împotriva junk-food-ului, a mîncărurilor ce conţineau conservanţi, aditivi de toate felurile, E-uri şi împotriva agro-businessurilor care vindeau mîncare ieftină, neţinîndu-se cont de calitatea alimentelor şi de „intoxicarea” acestora cu îngrăşăminte chimice. Ca dovadă, mania ulterioară de a pune etichete cu „fără conservanţi” sau „natural” pe multe produse din magazine.