PowerPack, 4 milioane de euro la gunoi

Mihai Prodan
31 Martie 2009

Utilajele second-hand Powerpack care au costat patru milioane de euro au ajuns obiecte de decor. Maşinăriile ar fi urmat să rezolve parţial problema deşeurilor din judeţul Cluj.
„Cetăţeanul Clujean” a vizitat ambele rampe de gunoi care ar fi urmat să fie deservite de utilajele PowerPack şi vă arată în ce mod a fost folosită investiţia: de cel puţin un an şi jumătate maşinăriile au devenit obiecte de decor.

La Câmpia Turzii linia de balotare este asamblată într-o margine de rampă, fără nici un fel de rol practic, în vreme ce la Gherla situaţia e mai tristă – utilajul care a costat două milioane de euro este la rândul său un deşeu pe marginile căruia sunt depozitate flacoane de plastic sau alte gunoaie.

La Gherla: un gunoi între gunoaie
„Afacerea PowerPack a fost un fiasco total, a fost un proiect mort din faşă”, recunoaşte primarul din Gherla, Ovidiu Drăgan. El se referă la faptul că după o perioadă scurtă în care utilajul a fost funcţional, defecţiunile au fost imposibil de remediat. „Utilajul nu funcţionează din iunie 2006. Doi ani, cât a funcţionat, am tot făcut baloţi şi i-am depozitat la Gherla. Apoi s-a defectat şi nu am putut face rost de componentele electronice care s-au stricat”, spune Drăgan, adăugând că, în principiu, maşinăria PowerPack este utilă pentru a reduce din volumul de gunoi. „Din opt metri cubi de gunoi vrac obţinem un metru cub balotat”, a explicat primarul. Linia de balotare s-a defectat şi de trei ani de zile utilajul se confundă cu gunoaiele care îl înconjoară. În consecinţă, reprezentanţii Primăriei au obţinut o finanţare europeană pentru colectare selectivă a gunoaielor, proiect prin care au rezolvat, în mare parte, problema deşeurilor. Este vorba de o sumă totală de aproape 780.000 de euro, bani atraşi de la Uniunea Europeană, cu o contribuţie din bugetul local. Cu aceşti bani au fost cumpărate 120 de containere de 1,1 metri cubi, în 40 de grupuri, dintre care 31 au fost amplasate în oraş, iar restul în localităţile limitrofe. Au mai fost cumpărate 4.000 de pubele, trei autogunoiere, un camion pentru transportul containerelor şi au fost efectuate lucrări de construcţii în valoare de 114.000 euro. Însă, problema milioanelor de euro plătite din fonduri publice pentru utilajele PowerPack a rămas nerezolvată.

La Cîmpia Turzii: obiect de decor
Aceeaşi situaţie şi la Cîmpia Turzii, unde utilajul PowerPack zace nefolosit şi unde autorităţile locale au reuşit să finanţeze un proiect de colectare selectivă a gunoaielor care să compenseze, în parte, nefuncţionalitatea aparatului de balotare. Proiectul este în valoare de 720.000 de euro şi include dotarea cu containere pentru fiecare tip de deşeuri refolosibile – flacoane, hârtie, lemn, materiale ceramice şi sticlă, dar şi o linie de sortare şi de compactare a gunoaielor. Teoretic, instalaţia urma să intre în funcţiune în 6 martie. Practic, la data când reporterul Cetăţeanului Clujean a ajuns la faţa locului, aceasta era oprită. „O pornim numai când avem destule PET-uri (flacoane-n.red.), pentru că altfel nu merită”, a precizat un angajat. Dorin Miheşean (46 de ani) este şeful staţiei de gunoaie din Cîmpia Turzii din 2002, de când a fost montată instalaţia PowerPack. „Nu ştiu ce se va întâmpla cu staţia, are probleme cu computerul, care se tot resetează”, spune Miheşean. Instalaţia electronică a fost verificată de angajaţii Siemens din Cluj timp de o lună, fără să poată fi reparată.

Powerpack dispare din peisaj, gaura din buget rămâne
În condiţiile în care pe ambele rampe de gunoi au fost instalate în această lună staţii de sortare şi valorificare a deşeurilor, care compensează în mare parte nefuncţionalitatea utilajelor PowerPack, ce se va întâmpla cu fiarele care au costat peste patru milioane de euro? „Din partea noastră, proprietarul poate să vină să le ia”, spune franc primarul din Gherla, cu referire la Consiliul Judeţean. Este foarte posibil ca cele două utilaje să ajungă la fiare vechi, având în vedere proiectul metropolitan de gestionare a deşeurilor, care implică valorificarea integrată a gunoaielor din cele patru rampe de deşeuri din Cluj: patru staţii locale vor selecta deşeurile refolosibile, în vreme ce gunoiul organic va fi transferat la staţia finală de la Feleacu. Având în vedere că în Gherla şi Cîmpia Turzii problema colectării selective a fost rezolvată, ce rol au utilajele PowerPack în planul integrat de management al deşeurilor? „Utilajele fac parte dintr-un sistem eşuat de gestionare a gunoaielor. Acum acestea ne încarcă şi va trebui să găsim o soluţie şi pentru ele”, spune Victor Popa, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean, proprietarul de drept al utilajelor. Întrebat care sunt soluţiile pe care le întrevede, Popa admite că acestea nu au fost conturate. Mai mult, rezolvarea situaţiei nu este prioritară pentru CJ Cluj, ocupat în acest moment să rezolve problema rampelor de gunoi din judeţ, care vor fi închise până în 2012 la presiunile Uniunii Europene.

Istorie presărată cu NUP-uri
Tranzacţionarea utilajelor în schimbul sumei de peste patru milioane de euro a fost perfectată în 2002 de către reprezentantul producătorului, Willi Pichler. Afacerea păguboasă pentru cetăţeni s-a lăsat atunci cu o anchetă penală demarată de Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) în care a ajuns să fie inculpat şi Graţian Şerban, pe atunci preşedintele CJ Cluj. Ancheta a fost însă clasată cu neînceperea urmăririi penale (NUP). Mai mulţi membri ai comisiei de recepţie au fost acuzaţi la acel moment că au primit foloase necuvenite în schimbul semnării actelor, dar Inspectoratul Judeţean de Poliţie a dispus, şi în acest caz, NUP, prin adresa 64622/2002. Cele două utilaje au fost instalate în rampele de gunoi din Gherla şi Cîmpia Turzii, urmând să deservească şi localităţile limitrofe, inclusiv Dejul, respectiv Turda.

Ce trebuia să facă PowerPack
Utilajele PowerPack împachetează deşeurile în baloturi, care sunt depozitate mai apoi pe rampă. Tehnologia beneficiază de linii de balotare cu separarea părţii organice, iar în acest fel volumul deşeurilor ar urma să scadă cu 75%. Aceasta, teoretic; practic, utilajele au fost livrate fără staţia de sortare a deşeurilor organice, astfel că mulţi dintre baloţii ambalaţi explodează după ce gunoaiele au fermentat. Instalaţia de împachetare din Câmpia Turzii a fost pusă în funcţiune în 2002 şi a fost utilizată cu intermitenţe timp de trei ani. În ceea ce priveşte utilajul din Gherla, acesta a funcţionat din 2003 până în 2005, iar în prezent nici unul dintre echipamentele de peste patru milioane de euro nu mai este folosit. Contractul de achiziţie 17336/2002 a fost încheiat între fosta RAJAC Cluj, actuala Companie de Apă Someş SA, şi compania XPO, reprezentată de Willi Pichler. În contract, valoarea celor două utilaje era facturată cu suma de 4,299 milioane de euro, ca pentru maşinării noi, deşi este vorba de aparate second-hand. Preşedintele comisiei de evaluare pentru stabilirea utilajelor care să fie cumpărate a fost, la acel moment, Liviu Medrea, consilier judeţean.

4,299 milioane de euro
au costat două utilaje care au ajuns fiare vechi