Candidaţi la loteria uninominalului

Anamaria Cadiş
21 Octombrie 2008

După ce a vorbit cu mai mulţi clujeni despre aşteptările şi cunoştinţele lor cu privire la votul uninominal, „Cetăţeanul” a abordat tema uninominalului şi cu patru candidaţi din partea partidelor mari: PNL, PSD, UDMR şi PD-L.

„Cetăţeanul” a pus fiecărui candidat trei întrebări pentru a afla cât de bine au înţeles sistemul de vot uninominal şi cât de pregătiţi sunt pentru a reprezenta în Parlament colegiul în care candidează. Una dintre concluziile noastre este că, în loc să conceapă proiecte viabile pentru alegători, candidaţii sunt mai preocupaţi de adunatul banilor pentru campania care urmează. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii s-au poticnit în răspunsuri.
Iată întrebările „Cetăţeanului”:

Întrebarea 1: „Care sunt pârghiile prin care puteţi sã rezolvaţi pro-blemele locuitorilor din colegiului electoral în care candidaţi?”
Întrebarea 2: „Care va fi primul proiect pe care îl veţi propune în cazul în care veţi ocupa funcţia pentru care candidaţi?”
Întrebarea 3: „Explicaţi în câteva cuvinte cum vor fi desemnaţi câştigãtorii în colegiile în care nu obţine nimeni peste 50% din voturile electoratului?”

Sebastian Moga este candidat din partea Partidului Naţional Liberal în Colegiul 1 şi îi va avea ca şi contracandidaţi pe mult mai titraţii Mircia Giurgiu şi Teodor Pop Puşcaş. Moga are 32 de ani şi experienţa sa administrativã se reduce la un post în consiliul de administraţie al RATUC. În prezent este director adjunct al Loteriei Române Filiala Cluj.

Răspuns la întrebarea 1: Din câte ştiu eu, nu prea ai cum să rezolvi problemele locale de la Bucureşti. Poţi să afli despre ele în urma audienţelor pe care le au locuitorii colegiului la tine şi poţi să ceri Primăriei să îţi trimită proiectele pe care le are într-o anumită problemă. Mai există şi varianta Comisiei de Abuz din cadrul Parlamentului căreia, în calitate de deputat, poţi să îi adresezi problemele cetăţenilor. Eu cred că cel mai important lucru pe care îl pot face pentru clujenii din colegiul în care candidez este să aflu informaţiile de care au nevoie mai uşor decât ar putea-o face ei.

Răspuns întrebarea 2: Primul proiect de lege pe care l-aş depune ar viza tinerii şi prin el doresc să aduc în ţară cât mai mulţi români până în 30 de ani plecaţi la muncă în străinătate. Ideea proiectului se referă la scutirea de plată a impozitului pe profit timp de cinci ani pentru tinerii până în 30 de ani care îşi deschid firme în ţară.
Eu cred că în urma unei astfel de legi foarte mulţi tineri care lucrează în construcţii, de exemplu, se vor întoarce pentru a-şi deschide asociaţii familiale în ţară.

Răspuns întrebarea 3: Metoda folosită pentru desemnarea câştigătorilor în colegii este destul de complicată şi recunosc că şi mie mi-a fost mai greu să o înţeleg la început.
Din câte ştiu eu se va stabili care este media electorală a fiecărui partid şi în funcţie de câţi deputaţi, respectiv senatori i se cuvin, intră în Parlament candidaţii partidului care au obţinut cel mai mare scor electoral.
Eu cred că metoda de calcul se va folosi în toate colegiile Clujului din cauză că, după părerea mea, nici un candidat nu va obţine peste 50% din voturi.

Mircea Jorj este candidatul propus de PSD pentru colegiul electoral 3 din Cluj-Napoca. Jurist de meserie, Jorj este şi purtãtorul de cuvânt al organizaţiei social democrate din Cluj.

Răspuns întrebarea 1: Odată ajuns la Bucureşti, problemele care trebuie rezolvate sunt globale. Legile care se promulgă în Parlament sunt pentru toată România, nu doar pentru colegiul pe care îl reprezintă parlamentarul ajuns acolo. Voi sprijini tot ce ţine de infrastructură şi sistemul social, prin urmare şi Clujul va beneficia de pe urma legilor susţinute de mine.

Răspuns întrebarea 2: Primul proiect de lege se referă la egalitatea de şanse. Vreau să propun o lege care să elimine discrepanţa uriaşă care există între veniturile unor funcţionari şi cele ale unui simplu muncitor. Aceeaşi problemă se pune şi între persoanele care au pensii de 10.000 lei şi cele care au 3 lei. Acest lucru se poate face prin stabilirea unui plafon maxim la care pot ajunge salariile unei persoane şi a unui minim sub care să poată scădea.

Răspuns întrebarea 3: În cazul colegiilor în care nimeni nu obţine peste 50% din voturi se va aplica principiul redistribuirii. Avem o lege care reglementează foarte clar cum se face această redistribuire. E adevărat că această lege nu este perfectă, dar legiuitorul a ştiut bine ce face când a făcut-o aşa. Toată lumea se aşteapă ca cel care a obţinut cele mai multe voturi să meargă în Parlament, dar trebuie să ne gândim că în acest fel exista posibilitatea ca un partid să obţină toate colegiile dintr-un judeţ şi atunci nu mai exista pluripartitism în acea circumscripţie. Prin stabilirea unui singur tur de scrutin şi redistribuirea voturilor, legiuitorul a echilibrat culorile politice în viitorul Parlament.

Adrian Hetea este candidatul PD-L în colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor. A fost consilier local în Dej din 2004 pânã în 2008 şi este în prezent consilier judeţean, iar una dintre cele mai notabile funcţii pe care le-a ocupat este cea de preşedinte al clubul de fotbal Unirea Dej, echipã cu care a reuşit sã promoveze în grupa B.

Răspuns întrebarea 1: Cea mai mare problemă a Dejului este lipsa investitorilor. Oamenii de aici rămân fără slujbe din cauză că urmează să se închidă combinatul de la Dej şi sute de oameni nu vor avea loc de muncă pe timpul iernii. Trebuie făcut ceva pentru ei, iar eu, ca deputat, aş putea să aduc la Dej investitori străini care să facă aici fabrici şi să dea de lucru locuitorilor. Odată ajuns în Parlament voi primi informaţiile la prima mână şi voi putea convinge oamenii de afaceri străini că Dejul este o zonă bună pentru investiţii.

Răspuns întrebarea 2: Încă nu m-am hotărât ce proiecte de lege aş vrea să fac. E devreme încă.

Răspuns întrebarea 3: E foarte simplu şi foarte logic felul în care se stabilesc parlamentarii. Partidul care are cele mai multe voturi trimite cei mai mulţi parlamentari, următorul mai puţini şi tot aşa până la 14 parlamentari pe tot judeţul.
Din fiecare partid merg mai departe candidaţii care au primit cele mai multe voturi. În caz de egalitate se negociază între partide sau se face tragere la sorţi.

Czika Tihamer

Este candidatul desemnat de UDMR pentru colegiul 7, Câmpia Transil­vaniei. Experienţa sa administrativã este de consilier personal al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei
informaţionale şi mai multe funcţii în cadrul UDMR.

Răspuns întrebarea 1: Cred că cea mai mare problemă care trebuie rezolvată în ceea ce priveşte comunitatea pe care o reprezint este lipsa de informare. Din păcate acest lucru este greu de rezolvat. Pentru restul problemelor comunităţii, consider că pârghia pe care fiecare parlamentar o are este lobby-ul.

Răspuns întrebarea 2: Prima lege pe care aş vrea să o iniţiez se referă la dreptul lingvistic al populaţiei de etnie minoritară. Aş vrea să propun o lege nouă, conform căreia pragul pentru introducerea limbii materne în administraţia locală să scadă de la 20% din populaţia unei localităţi la 10%. Nu este normal ca într-o localitate unde sunt 400 de maghiari să se vorbească ungureşte în administraţia publică şi într-un oraş cu 70.000 de maghiari, nu.

Răspuns întrebarea 3: Se calculează scorul total al unui partid în judeţ şi apoi din fiecare formaţiune politică merg mai departe candidaţii care au obţinut cel mai mare scor în colegiul lor. Eu cred că de la noi sunt şanse să meargă în Parlament şi deputaţi şi senatori, şi chiar şi eu cred că pot trece mai departe.

Toţi cei patru candidaţi intervievaţi au vise măreţe şi speră să ajungă să facă politică la cel mai înalt nivel. Şi, cu toate că evaluările preliminare nu le dau foarte mari şanse de reuşită, fiecare dintre ei speră să adune cât mai multe voturi pentru partidul pe care îl reprezintă şi poate, poate, soarta le va surâde la loteria redistribuirii.