Lohn şi gogoşi umflate la Nokia

Mihai Prodan
30 Septembrie 2008

Fabrica de telefoane mobile Nokia din Jucu este singura din întreg lanţul de fabrici al companiei finlandeze care nu produce, ci doar asamblează aparate de telefonie. Mai mult, cifrele vehiculate pe piaţă înainte ca Nokia să ajungă efectiv în Jucu arătau o investiţie de până la 600 milioane de euro, cu tot cu furnizorii de componente, şi angajarea unui număr de 15.000 de clujeni. Deocamdată, realitatea din teren arată o investiţie şi un număr de angajaţi de zece ori mai mici decât estimările iniţiale ale autorităţilor.

Lohn-ul din industria uşoară nu a dispărut, doar s-a mutat. Fabricile de textile în care materialele erau aduse din afară, cusute de forţa de muncă ieftină din România şi expediată rapid pe pieţele de desfacere ale beneficiarului au dispărut. Aceasta, pentru că salariile oferite “forţei de muncă ieftine” erau extreme de mici. Acum, lohn-ul din industria uşoară se regăseşte la fabrica de telefoane mobile Nokia sau la alte astfel de hale de producţie.

Oficialităţile Nokia şi administraţia locală susţin că producătorul finlandez caută persoane cu studii superioare care să dea valoare adăugată afacerii, dar realitatea arată că fabrica din Jucu este doar o rotiţă într-un sistem „lohn”: materia primă vine din afara fabricii, este asamblată în Cluj, iar apoi produsul finit este expediat pe pieţele producătorului.
Asamblarea telefoanelor, “înaltă valoare adăugată”
„Acum la Cluj avem activităţi economice cu înaltă valoare adăugată, care dau posibilităţi celor cu pregătire înaltă să se realizeze”, a spus premierul Călin Popescu Tăriceanu la deschiderea oficială a fabricii, de miercuri. Care este această valoare adăugată înaltă? „Suntem doar o fabrică de asamblare a telefoanelor; componentele ne vin de la celelalte fabrici din supply-chain (lanţul de aprovizionare-n.red.) din Ungaria, Mexic, China sau India”, a spus directorul fabricii din Jucu, John Guerry. Accesul străinilor în fabrică se face extrem de controlat, iar angajaţii nu au voie să vorbească cu reprezentanţii presei. Totuşi, conform unor surse din fabrică, salariul unui muncitor pe linia de producţie ajunge la 900 de lei impozabili. Salariul mic este compensat cu alte facilităţi, cum este masa de prânz oferită gratuit sau sala de forţă şi sauna pe care angajaţii le pot folosi în afara programului. “Aş vrea ca salariul pe linia de producţie să ajungă la 500 de euro net, până în 2010”, spune proaspătul lider de sindicat, Cristian Copil. El este angajat la Nokia încă din ianuarie, din prima generaţie de salariaţi, şi lucrează ca şef al echipei de materiale. Aproape jumătate dintre cei 1.600 de angajaţi ai producătorului de telefoane mobile au aderat la sindicatul înfiinţat la începutul lunii, care este afiliat la CNSRL Frăţia.

De zece ori mai puţin
Tăriceanu a comparat fabrica Nokia din Jucu cu centrul de proiectare deschis acum două săptămâni de producătorul francez de automobile Renault, în localitatea dâmboviţeană Titu. Diferenţa o face faptul că Renault a deschis în Titu un centru de cercetare, unde vor fi desenate şi proiectate automobilele producătorului, şi nu o fabrică de asamblare a maşinilor. „Acolo vor lucra 3.000 de ingineri, care vor lucra de la concepţie până la proiectarea prototipurilor de automobile”, a admis Tăriceanu. În plus, Renault investeşte în Titu 450 de milioane de euro, în vreme ce fabrica Nokia din Jucu însumează investiţii de 60 milioane euro. Mai menţionăm că cifrele vehiculate pe piaţă înainte ca Nokia să ajungă efectiv în Jucu arătau o investiţie de până la 600 milioane de euro, cu tot cu furnizorii de componente, şi angajarea unui număr de 15.000 de clujeni. Deocamdată, realitatea din teren arată o investiţie şi un număr de angajaţi de zece ori mai mici decât estimările iniţiale ale autorităţilor.

Doar forţă de muncă
„Nu alergăm după forţă de muncă ieftină”, neagă vicepreşedintele concernului Nokia, Anssi Vanjoki, prezent miercurea trecută la Jucu. Totuşi, din zece fabrici ale producătorului finlandez în lume, doar cea din Jucu lucrează strict pentru asamblarea aparatelor. Amintim că planurile Nokia pentru fabrica din Jucu nu includ nici un fel de componentă de cercetare-dezvoltare, astfel că, în cel mai bun caz, valoarea adăugată a telefoanelor va consta în producţia componentelor în interiorul Nokia Village. Chiar şi aşa, până în acest moment nici unul dintre furnizorii tradiţionali de componente ai Nokia nu şi-a făcut apariţia pe piaţă, cu o singură excepţie. Este vorba de compania americană de curierat UPS, cea care livrează componentele fabricii din Jucu şi expediază produsul finalizat. Cât priveşte cele două companii care ar urma să confecţioneze componentele în interiorul Nokia Village, Build Your Dreams (BYD) şi StoraEnso – Hansaprint, acestea nu au săpat nici măcar fundaţia fabricilor. „StoraEnso şi-a obţinut documentaţia, de BYD nu ştiu nimic, cred că şi dânşii sunt în aceeaşi situaţie”, a precizat Guerry. Mai menţionăm că fabrica de telefoane din Jucu va fi asamblat 10 milioane de telefoane mobile până în octombrie, dacă planurile companiei se dovedesc realiste. Contribuţia românească la aceste aparate a fost strict forţa de muncă de la bancurile de asamblare. Mai merită menţionat că toate cele şapte tipuri de telefoane mobile asamblate în Jucu fac parte din categoria low-end.

Don: Nokia e un angajator bun
“Spuneţi că e lohn la Nokia, dar nu e chiar aşa. Investiţia are nevoie de o perioadă de maturizare, dar producţia a început numai de şase luni. Când fabrica va fi completă, aici vor fi produse complet făcute, se doreşte realizarea unui produs românesc de la A la Z”, spune directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don, fără să menţioneze însă că know-how-ul şi tehnologia sunt aduse din afară şi doar executate şi aplicate în Cluj. “Părerea mea este că Nokia şi partenerii săi reprezintă o alternativă cu care trebuie să fim atenţi. O astfel de investiţie presupune absorbţia capitalului uman care acum nu are un loc de muncă stabil. Dacă mâine ar cădea piaţa construcţiilor sau cea imobiliară şi nu ar fi Nokia să angajeze, ne-am trezi din nou cu 6.000 de taximetrişti”, a mai spus directorul AJOFM.
Cercetare-dezvoltare de şapte ani, în altă parte
Producătorul finlandez de telefoane mobile are în Cluj o divizie de cercetare-dezvoltare pentru software, este vorba de Intellysinc, condusă de Valentin Deac, absolvent al Universităţii Tehnice Cluj. Totuşi, aceasta nu este o divizie înfiinţată de producător şi activează pe piaţă de şase ani, înainte ca firma să fie achiziţionată. “Eu lucrez în această companie de peste şapte ani”, spune Deac. În plus, Intellisync produce soluţii în special pentru sincronizarea serviciilor de comunicare business. Cele două divizii din Cluj nu au nicio legătură una cu cealaltă. “Noi oferim servicii software cu programatori şi testeri, dar nu numai pentru telefoane mobile, ci şi pentru servere sau aplicaţii desktop”, a precizat Deac. În ce constă cercetarea şi dezvoltarea Nokia la Cluj? “Testăm piaţa şi vedem ce produse sau tehnologii sunt necesare”, a explicat directorul diviziei, care admite că aceasta ar fi de fapt o prospectare a pieţei. Divizia clujeană are 170 de angajaţi şi a angajat 60 de persoane din aprilie anul trecut.

3.500 angajaţi la capacitate maximă
Producătorul finlandez de telefoane mobile are 10 fabrici deschise în lume. Deschiderea fabricii din Cluj a fost anunţată în martie anul trecut; construcţia fabricii a fost finalizată la opt luni de la data începerii lucrărilor. Primul telefon mobil asamblat la Jucu, un Nokia 1200, a fost anunţat în februarie, iar fabrica a finalizat dispozitivul cu numărul un milion în mai. Fabrica are acum 1.600 de angajaţi, iar conducerea acesteia estimează că la Jucu vor lucra 3.500 de persoane când unitatea va ajunge la capacitate maximă. Suprafaţa totală a halelor se întinde pe 34.000 metri pătraţi. Compania produce 17 dispozitive mobile pe secundă la nivel mondial. Marca Nokia este cea mai valoroasă marcă europeană şi a cincea din lume, conform unor studii.

„Suntem doar o fabrică de asamblare a telefoanelor; componentele ne vin de la celelalte fabrici din supply-chain (lanţul de aprovizionare - n. red.) din Ungaria, Mexic, China sau India”
 John Guerry, directorul Nokia România

Estimări
600 milioane euro investiţie, cu furnizori
15.000 angajaţi, cu furnizori

Realitatea
60 milioane euro, fără furnizori
1.600 angajaţi, fără furnizori

900
lei brut
primeşte un muncitor pe linia de producţie